Proza

*Prietenul la nevoie se cunoaste!*

Prietenii sunt de mai multe feluri:

1. Care te muşcă pe faţă.

2. Pe care trebuie să-i ţii lângă tine, ca să nu te muşte.

3. Pe care trebuie să-i muşti.

4. Care ţin de şase, ca să te poată muşca alţii.

5. Care te muşca prin spate.

6. Care spun altora, subtil, să te muşte de bumb.

7. Care sunt prea proşti, ca să te muşte.

8. Care nu se văd de cei, care încearcă să te muşte.

9. Care sunt prea laşi, ca să-ţi spună de ce te-au muşcat.

10. Care muşcă mai mult decât pot înghiţi.

11. Care se laudă, cât de mult au muşcat şi nu s-au înecat.

12. Care n-au mai muşcat demult, dar se pregătesc să muşte.

13. Care, deşi se străduiesc, nu pot muşca, pentru că nu mai au cu ce.

14. Care, deşi au cu ce, nu mai au pe cine.

15. Care sunt în aşteptarea muşcăturii.

16. Prietenul alternativ, ca şi un curent electric, care îţi zâmbeşte în faţă, iar în spate te muşca …

17. Care sunt prieteni cu prietenii care-i muşca, dar sunt prea nesimţiţi ca să simtă muscătura .

(Natalia Ghita)

Două ţaţe la priveghi

-Şi di şi sî nu mă bag, fă? Şi, numai tu sî ti viezi pi sticlă? Minşi, că primarele o tras pi stânga, că ierea pi dreapta cu şcoala aista, da o zâs cî mai bini îşi ia iel o maşinî din aşeea Poşe,…, dicât să strişi ronii pi şcoala aista.

-… cu doi pâreţi?

-Aşe o fost, aşe o fost, cî o spus primarele, care ierea atunşi când ierea şi pinjelică, că trebe sî facă pâreţi numai la viest şi la iest, cî sî şircule crivăţul mai uşor şi, dacî s-o umfla apa, sî nu strişe şi aiştea doi pâreţi.

-Şi, minţi! că primarele n-o spus aşe! O spus că virgulă când o avea şcoala aista copchii la olimpiadă di la lumina di vini pi gaura di la acopieriş, atunşi o să asigure şi iel casă şi transport profesorilor titularizaţi di vin în satul aista.

-Taşi! Las’ cî ti spun eu primarelui!

-Şi ! şi criezi, fă, că-l mai votiez? Pientru un crenfuişt? Şi, nu putia sî dia şi iel doi, şi, sărăşea ?… Las’ că vini iea disşentrarea, nu mai viezi tu post în şcoala aista…

– Şi dacî nu-l mai votiezi, criezi cî nu sunt distui proşti cari sî-l votiezi? Nu ştii cî nipoata primarelui tirminî studiili înalti, şi o spus cî tu ai gura spurcatî, şi nici nu ai şi căuta în şcoala aista, şini dreacu te-a trimis pi tini în şcoala aista, cî abia asteaptă sî disşentreze şcoala aista, sî-şi punî oamini lui…

-Da, dar nipoata primarelui tirminî facultatea di limbi, nu di matematicî!!!

– Şi dacî, o spus primarile cî nipoata o tirminat cu limbili, că eştia di la MECTS o tăiat o limbî şi o lăsat numai o limbî, că or zâs cî satul aiasta estii mic şi eştii distul cu o limbî, cî copchii din satul aista trebe sî înveţî sî numiri oili, nu intigrale de-ale tele, cî ţie îţi dă orili di sport, pi cari sî li ţii în uichend, cî sî ti leji di glie(NataliaGhita, Agnita)

Dragii mei, dragi!

Am primit scrisoarea de la voi şi, deşi ar trebui să vă mulţumesc, nu pot, că sunt cu ochii în soare şi cu gândul la mâncare. Dacă primiti scrisoarea asta de la mine, să ştiţi că nu este scrisă de mine. Să stiţi că eu sunt bine sănătoasă, cu alergia stau bine, când nu aleargă ea după mine, aleg eu după ea. Am primit mărţişorul de la voi, dar numai firul, pe care l-am agăţat de coada lui bussolino, care s-o bucurat foarte mult că, mergând pe afară, i-o spus Marghioliţa lui Popintrase de Păr, că este cel mai sexi motan comunist pe care l-o văzut în ultimii 20 de ani. Coşarul, de care era înnodat firul mărţişorului , s-o dus în pod, că zicea că nu se cade să mă prindă primăvara cu funingine pe horn. Şi, când o dat cu şrapnelul, o căzut o bombă, uitată de Marinescu, că zicea că o ascuns-o acolo din cauză că o păstra pentru un eventual război cu Marcelina lui Pitigoi şi, mi-o spart ţeava de apă, care, de deşteaptă ce era, tocmai acolo s-o nimerit să stea.. Acum, stau şi mă uit cum umblă peştii prin casa. Că ziceau, că ieri nu au primit banii pe impozitul anticipat, dar eu le-am spus că nu am lucrat, că am aşteptat mărţişorul de la voi. Acum, stau foarte bine cu banii, că trebuie să plătesc ţevile de la apă şi coşarul, pe care mi l-aţi trimis voi, drept mărţişor, nu mi l-aţi mai fi trimis, fire-al el al dracului. Da, nu duceţi grija, pe care nu mi-o duceţi, că mă descurc; am firul de aţă, dar constat că nu mai am grinda.

Am vrut să plec în staţiune, am constatat că staţiunea la care am vrut să merg, s-o mutat; zicea nea Gheorghe, potcovarul, că au venit nişte marţieni, care au revendicat-o, că acolo era sediul lor de papopupasporuricanci, din ăia care stau în embrion. Da, zicea coşarul că vine şi de 8 Martie; zicea că prin hornul celalalt trece ţeava de gaz metan, şi o găsit o bombă atomică, până atunci trebuie să sape pe sub bloc să-şi facă un bocbuncăr, ca să-i adăpostească pe bocănari, … Astăzi am fost la butic şi am cumpărat o găină mare şi grasă, cu 15 aripioare şi 4 ciocănele, dar să ştiţi că nu găina este de vină, ci ăl împuşcat de comunisti, că o plecat cu găini cu tot şi ne-o lăsat în ţară numai găinari. Dar să ştiţi că, nici eu nu sunt de vină, că eu am vrut să-i împuşc pe toţi, dar o spus cineva că, şi aşa am prea multe păcate, pe care nu le am, să-i las de sămânţă, întru creşterea şi prosperitatea ţării. Da, o zis coşarul, că eu am avut un noroc chior, pe care şi acum îl caut. Scrisoarea mea este cam lungă, dar eu mă bucur, că stiu cum citiţi voi, aşa cum citeaţi cărţile când eraţi şcolari, din pagină în pagină, până număraţi la treisute, că voi numai atât ştiati, să număraţi; că de-aia am primit eu treisute euro, salariu, că ziceau ăia roşii că nu merit mai mult, că numai atât ştiu, să număr. Degeaba m-am străduit eu să număr mai departe, când ajungeam la treisute, ei se înroşeau şi ridicau secera şi ciocanul, iar eu cănd vedeam sculele, uitam numerele .

Vă doresc numai binele, pe care mi-l doriţi şi voi mie şi, nu duceţi grija, că bossolino al meu o zis că o să-mi facă rost de o mătură, de care să agăţ cele 15 aripioare de pui şi, să mă duc la bocănari să le duc ciocănelele; că ziceau, că secerile le-or primit moştenire, …

Şi de-o fi să mor,

Să spuneţi curat,

Că eu m-am cărat …

(Natalia Ghita, Agnita)

Dragul meu, drag!

Am primit scrisoarea di la tini, şi m-am bucurat foarti mult. Să ştii că nenea Grigore nu ţi-a urat cu rău, că o zis că şi el o fost în războiu cu nenea Petrica. Îl mai stii? ăla cari estii nipotul primarelui şi este director la *popota* din Strunga Plângerii. Că o spus, că bini ai făcut că te-ai dus în faţa gloanţilor; o zis că, nu di gloaţili sindicali trebuie să ti fireşti, că alea oricum nu au nici o valoari, ci di gloanţili pi două picioare, cari si găsesc în fiecare *popotă*. O zis că gloanţili sunt di tri feluri: gloaţili di plumb; gloanţili sindicalii, cari nu ti lasă nici să mori, nici să trăieşti; gloantili pi două picioarii, cari ti omoară mai lent dicât gloaţili di plumb. Ideea este că, finalul estii acelaşi, ti căleşti, devii imun la ăia cari sunt cu mintia odihnită.

Dragul meu, băiet! Nici eu nu mă pricep la politichie, dar o zis mai marili că o greşit cu salariili voastri, aşa că tu să nu tragi nici o nădejdii di la el, că nu-ţi va mări *solda*, că tot pensia me estii la puterii, că eştia si împuşcă unii pi alţii, iar tu eşti întri ei. Mă bucur că ai învăţat să ti fireşti di gloaţii, încă di pi acum, cât eşti tânar, pentru că asta o să primeşti toata viaţa di *popota*, gloanţii, că banii pentru *solda* s-au dus pi apa sâmbitei,…

Dacă nu eşti multumit di hrana di la *popotă*, vino acas’ băietul meu, că ne vom descurca noi şi fără *solda*, pi cări o primeşti tu di la *popotă*. Să ştii că eu i-am spus popii din sat, dar o spus că el o făcut slujba di vreo douăzeci di ani, în fiecari an di grevă si roaga pintru cei riposaţi, dar mai mult pentru cei riposaţi după grevă. Nu mai spera că si termină războiu’, cari nici măcar nu a început, că gloanţili cu cari s-o tras or fost oarbii , iar mai marile di la *popotă* şi-o scrântit o mâna, şi nu a mai putut să si ţină în şa, mâna cu cari o semnat pactul pintru disşentrarea *popotei*. Să mai ştii, băietul meu, că lacrimile mi-au secat, nici să plâng nu mai pot di dorul tău. Trasmiti multe salutări soţiei tale şi celui mic, şi spuni-li să fie mândri di tine, aşa cum sunt eu şi tăicuţul tău.

Ti rog să mă scuzi, dacă am fost incoerentă în vorbi, dar am, aşa, o ceaţă pusă pisti ochi, di nu mai văd rândurili scrise….(Natalia Ghita, Agnita)

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s